Cartagina

"Veche si moderna"

In antichitate, Cartagina era una dintre cele mai importante colonii romane si patria cartaginezilor. In zilele noastre este un cartier rezidential a Tunisului agreabil si modern, al carui interes este dat de numeroasele vestigii a legendarelor perioade punice si romane. Aceste situri sunt inscrise in patrimoniul mondial UNESCO.
Dintre vestigiile protejate, se evidentiaza anticele porti punice, gigantele terme ale lui Antonin, vilele romane, cat si "le tophet", sanctuarul unde Didon, fiica regelui din Tyr, ar fi debarcat in anul 814 i.e.n. si unde copiii erau sacrificati ritualic in cinstea zeului Tanit si a zeului Baal-Hammon. Orasul numara de asemenea doua muzee, muzeul paleocrestin si un muzeu oceanografic, dotat cu un acvariu. Vechea catedrala Saint-Louis, situata pe colina Byrsa, care domina orasul, este in prezent muzeul national al Cartaginei si adaposteste numeroase tezaure arheologice gasite in timpul sapaturilor.

Pagini de istorie
Cartagina este, fara indoiala unul din locurile cele mai reprezentative ale Tunisiei.
A fost fondata pe colina Byrsa, in anul 814 i.Hr.de catre fenicienii condusi de Regina Didona - Elyssa, se intindea pe o suprafata de 40 kilometri patrati si avea trei zone: Acropole cu portul Salammbo; Agora si Megara, o zona agricola.
Datorita pozitiei sale strategice si comerciale foarte bune, Cartagina cunoaste o dezvoltare rapida, punand bazele propriului imperiu in vestul Mediteranei. Dupa lupte ce au durat aproximativ un secol, Cartagina reuseste sa puna stapanire pe insula Sicilia, fapt care atrage insa reactii puternice din partea Romei, care se simtea din ce in ce mai amenintata.

Astfel, incepand cu anul 264 i.Hr.. Cartagina s-a confruntat cu Imperiul Roman intr-o serie de lupte violente cunoscute sub numele de razboaiele punice.
Primul razboi punic (264 - 241 i.Hr.) s-a purtat in Sicilia si s-a terminat cu victoria romanilor. Cartagina a fost condusa de Hamilcar Barcas, tatal lui Hannibal.

Al doilea razboi punic (218 - 201 i.Hr.) a fost declansat de Hannibal, care a instaurat pacea in Spania si a ajuns la portile Romei. In final, romanii, condusi de Scipio Africanul, au invins pe Hannibal la Zama (202 i.Hr.). Cartagina obtine o pace umilitoare.
Cel de-al treilea razboi punic (149 - 146 i.Hr.) a fost declansat de romani. Sub conducerea lui Hannibal, Cartagina s-a refacut si s-a intarit, amenintind pozitia Romei si afectind prestigiul ei. In aceasta perioada, Senatorul roman Cato cel Batrin a devenit celebru prin cererea sa insistenta "Delenda Carthago" (Cartagina trebuie distrusa); romanii au iesit invingatori din razboi. Cetatea Cartagina a fost invinsa de romani si capitala a fost complet distrusa in anul 146 i.Hr. Teritoriul Cartaginei a fost transformat intr-o provincie romana prospera, (Granarul Romei), ruinele unor vile odata grandioase construite de romanii de vaza stand marturie pana in zilele noastre.

Dupa romani, Cartagina a fost cucerita de vandali in secolul al V-lea si de bizantini secolul al VI-lea. In secolul al VII-lea incepe era abrabo-musulmana. Cu timpul cultura romano-crestina a fost inlocuita cu cea araba, si apoi cu cea islamica.
Numeroasele situri arheologice din zona Cartaginei de odinioara au purtat de-a lungul timpului faima pe care o avea regiunea in cadrul Imperiului Roman.
Colina Byrsa a fost considerata dintotdeauna si pe buna dreptate, ca fiind citadela, acropola Cartaginei. Este vorba de o fortareata extrem de bine aparata, care domina porturile si prima asezare feniciana. In perioada punica, varful colinei era dominat de Templul lui Eshmoun ce a servit drept cel din urma refugiu pentru ultimii aparatori ai Cartaginei. In perioada romana, locul lui Eshmoun a fost luat de catre Esculapio.
Porturile punice aflate la baza colinei Byrsa, pe malul golfului Tunis, intre cele doua lagune actuale (una circulara si una rectangulara), erau construite astfel incat sa indeplineasca atat rol de port comercial, cat si de port militar. Cartierul Salammbo a conservat vestigiile anticelor porturi punice, fundamentul puterii cartagineze in vremea lui Hamilcar si Hannibal si sursa invidiei Romei.
Sanctuarul Tophet situat in apropierea porturilor punice, unde Didona - Elyssa, fica rebela a regelui Tyr a debarcat in 814 i.Hr, intemeind prima asezare �Kart Hadasht�, Aici copii erau sacrificati in cinstea zeilor Tanit si Baal-Hammon.

Din renumitele terme ale lui Antonin nu s-a mai conservat decat subsolul, insa exista o macheta care le reproduce. Dupa cum spune si numele, ele au fost construite sub conducerea imparatului Antonin (142-162).
Termele propriu-zis ocupau primul etaj. In centru se gaseau salile de reuniune, la sud-est piscine cu apa rece, iar la nord-vest bazinele cu apa calda. La subsol, camere vaste traversate de canalizari erau destinate personalului. Prin dimensiunile lor impresionante, au fost, probabil, printre cele mai importante terme ale Imperiului Roman.
Teatrul roman - unul dintre cele mai mari din Imperiul Roman, cu o capacitate de aproape 11 000 de persoane este locul in care astazi se desfasoara Festivalul International de Muzica.

Amfiteatrul roman - adapostea lupte de gladiatori sau cu animale salbatice. Din pacate astazi putin mai subzista din ceea ce vizitatorii admirau in Evul Mediu.
Construit in secolul I si reconstruit de Imparatul Iulius Caesar, acest amfiteatru are o arena de dimensiuni 64 X 36 m, inconjurat de un podium edificat in opus quadratum de 2,5 metri inaltime, putand primi 30000 oaspeti.

Catedrala Sfantul Ludovic a fost construita in secolul XIX de catre Cardinalul Lavigerie in locul in care se presupune ca regele francez Ludovic al IX-lea si-a petrecut ultimele zile; de altfel in interior se gaseste si cenotaful care adaposteste o mica parte din ramasitele pamantesti ale singurului rege francez sanctificat. Cladirea impunatoare (65 m lungime, 174 de coloane din marmura, 284 de vitralii) domina colina Byrsa. Din 1964 catedrala nu a mai servit drept lacas de cult luand in anul 1990 numele de Acropolium si gazduind in prezent concerte de muzica clasica si expozitii.
Basilica Damous El Karita este cel mai mare lacas de cult crestin din Cartagina. Sapaturile au oferit fragmente de inscriptii, sarcofage si mai ales doua importante basoreliefuri din marmura, unul reprezentand �Nasterea lui Iisus anuntata pastorilor�, iar celalalt �Adoratia Magilor�, ambele pastrate la Muzeul Cartaginei.

Apeductul Zaghouan. Orasul Cartagina a fost alimentat cu apa printr-un apeduct lung de 132 km, construit intre anii 120-131, sub stapanirea regelui Hadrian, restaurat in anul 200 de catre Septimie Sever, care aducea apa din masivul muntos Djebel Zaghouan. Resturi ale acestui vechi apeduct roman se mai vad la Mohamm�dia (la sud de Tunis).